stresul la copii

Stresul la copii | Drumul de la preșcolari la adolescenți

Stresul a ajuns să fie considerat o problemă din ce în ce mai importantă în zilele noastre, iar stresul la copii este un factor de îngrijorare. Deși stresul reprezintă o reacție normala a organismului la situații noi, nefirești, sau amenințătoare, când frecvența sau nivelul normal al acestuia sunt depășite, pot apărea o serie de consecințe negative.

Ce e stresul?

Stresul reprezintă o stare determinată de răspunsul organismului la situațiile amenințătoare, noi, sau dăunătoare. Când o schimbare, sau o posibilă amenințare este percepută, sistemul nervos răspunde prin eliberarea hormonilor stresului (precum adrenalină și cortizol). Astfel, apar reacții fiziologice precum: creșterea ritmului cardiac, tensiune musculară, hiperventilare, senzitivitate tactilă. Corpul reacționează astfel, pentru a deveni vigilent și pentru a-și pregăti resursele necesare pentru a face față noii situații. Acest tip de reacții, sunt cele optime, stresul este astfel depășit, organismul asigurându-se că noi putem face față acestuia.

Însă în unele situații, fie pentru că resursele noastre sunt insuficiente, fie stimulii sunt prea puternici, stresul devine un stimul dăunător. Acestor situații, dacă nu li se oferă atenția necesară, pot deveni predictorii diverselor tulburări psihologice sau comportamentale. Deși am spune că stresul intens se întâlnește doar la adulți, acesta poate să apară chiar de la cele mai fragede vârste, având repercursiuni pe termen lung.

Ce este ”coping-ul”?

Copingul sau mecanismele de coping sunt strategiile cognitive sau comportamentale care ajută la parcurgerea unui episod stresant. Când stresul este perceput, oamenii încearcă să facă ceva în privința lui, astfel apar diferite mecanisme de coping. Acestea pot fi benefice pentru buna funcționare,  însă unele, deși eficiente pe termen scurt, sunt dăunătoare organismului. Printre comportamentele dăunătoare putem aminti consumul de alcool sau tutun. Din păcate, vârsta la care debutează aceste comportamente este din ce în ce mai scăzută. Însă, mecanismele de coping pozitiv, cum sunt: discutarea problemelor, exprimarea emoțională și relaxarea, s-au dovedit că nu corelează cu stresul perceput și reduc riscul apariției problemelor pe termen lung.

Factorii de stres pot fi multipli, printre cei mai frecvenți, putem enumera următorii:

        1.În context familial:

– apariția unui nou membru în familie

– separarea sau divorţul

– decesul în familie/persone apropiate

– boala copilului sau a unui membru al familiei

– migrația

– abuzul fizic sau psihic

        2. La nivel şcolar:

– evaluarea în diferite forme

– temele și sarcinile pentru acasă

– modul de lucru al copiilor diferit de al celorlalți colegi (lent, dezordonat, zgomotos)

– bullyingul

– comportamentul agresiv al cadrelor didactice, angajaților școlii sau a altor elevi

       3. La nivel social:

– dezastrele naturale sau alte contexte socio-culturale negative

– comparația socială (mai ales în contextul social-media)

– statutul socio-economic scăzut

– relațiile sociale (familie/prieteni/colegi)

 


Cum se manifestă stresul la copii?

Cel mai frecvent, în cazul copiilor care trec prin perioade stresante poți observa modificări ale comportamentelor obișnuite, sau lipsa interesului pentru activități care înainte le făceau plăcere. În cazuri extreme de stres acut, pot apărea somatizări sau pot să reapară comportamente caracteristice stadiilor timpurii ale dezvoltării lor cum ar fi suptul degetului sau chiar tulburări de control sfincterian.

Reacţiile la stres diferă în funcţie de vârstă, dacă la cei mici întâlnim preponderent reacții de somatizare sau modificări comportamentale, către adolescență reacțiile se manifestă la nivel cognitiv, având consecințe emoționale și comportamentale.

Preşcolarii

La preșcolari, după cum am menționat, modificările apar mai ales în comportamentul lor. Aceștia devin impulsivi, adesea încep să se opună solicitărilor părinților lor. Se pot observa modificări în ceea ce privește comportamentul alimentar și igiena somnului. Devin hipersensibili, pot regresa la comportamente infantile și recurg la plâns foarte des.

Copilăria mijlocie

Odată cu începerea școlii, apar o serie de factori de stres, care, în funcție de intensitatea și frecvența lor, pot influența negativ conduida micului școlar. Pe lângă cerințele de la școală, acesta mai are o serie de activități care aduc cu sine responsabilități multiple. Participarea la prea multe activități extracuriculare, poate deveni un factor foarte stresant pentru micul școlar. Toate aceste evenimente care constituie situații stresante, pot dăuna celui mic. Ceea ce putem observa la micul școlar care trece prin perioade stresante, este o toleranță scăzută la frustrare, manifestată prin comportamente agresive și de împotrivire. De asemenea, încep să apară probleme de atenție și concentrare, tulburări de somn, pierderea interesului pentru activități sociale și devin mai sensibili din punct de vedere emoțional. Pe lângă acestea, se mai adaugă somnolența, dureri de cap sau burtă, modificarea comportamentului alimentar.

Adolescenţii

Odată cu apropierea de vârsta adultă, cresc și responsabilitățile. După cum am menționat, stresul la adolescenți are efect preponderent asupra modului lor de gândire și asupra stării emoționale. Aceștia încep să își facă griji și ruminează foarte mult asupra unor idei care îi preocupă. Apar probleme legate de stima de sine, se simt dezamăgiți și frustrați. Se îndreaptă către comportamente de risc: consum de substanțe, absenteism, furt ș.a. Aceste comportamente, precum și reacțiile emoționale extreme, pot fi semnalul că aceștia ar avea nevoie de suport, pentru a trece mai ușor peste perioadele stresante.


Care sunt riscurile stresului acut?

După cum am menționat, stresul, crește riscul consumului de substanțe la adolescenți. Într-un studiu în care participanții aveau 12-15 ani, s-a arătat că frecvența consumului de substanță a fost direct proporțională cu nivelul de stres resimțit de adolescenți în perioada respectivă. Mai mult, cei care și-au intensificat consumul de tutun de la o evaluare la alta, au introdus și consumul de alcool în comportamentul lor.

Creșterea frecvențelor comportamentelor nesănătoase cum este consumul de alcool sau fumatul, este datorată și lipsei unor strategii eficiente de gestionare a situațiilor stresante. Astfel, aceste persone încearcă să compenseze, folosind diverse comportamente care oferă plăcere imediată, ignorând aspectul nesănătos și riscurile la care se expun prin acestea.

Un alt aspect intens studiat, ca situație stresantă este divorțul și efectele acestuia.

S-a arătat că, copiii din familiile trecute printr-un divorț, alcătuite din părinții tineri, sau cu resursele financiare limitate și provenite dintr-un mediu nefavorabil au înregistrat cele mai înalte niveluri de stres și cele mai scăzute scoruri la evaluarea strategiilor de coping.

Copiii din aceste familii au manifestat mai târziu, agresivitate, probleme de concentrare, împotrivire în fața părinților.

Când vine vorba de gen, rezultatele sunt împărțite. Un studiu din 2014, a arătat că adolescenții băieți au un nivel de stres mai ridicat decât cel al fetelor și strategii de coping deficitare. Însă, studiul lui Östberg, din 2015 a arătat că fetele adolescente experiențiază mai mult stres decât băieții.  Diferența pe care o regăsim între cele două studii privind genul, se poate justifica pe baza mecanismelor de coping alese, în cazul băieților accestea fiind deficitare.

Studiile lui Felitti au arătat că expunerea la situații stresante încă din copilărie, influențează dezvoltarea cerebrală a viitorilor adulți. Amigdala, reprezentând acel componentă din creier care se activează atunci când simțim frică, este hiperactivă atunci când stresul este permanent, ceea ce determină dezechilibre la nivel hormonal. Pe termen lung, crește riscul de apariție a depresiei, riscul de suicid, abuzul de alcool, problemele de externalizare, dificultăți în concentrare, consumul de substanțe halucinogene ș.a.

Cum înfruntăm stresul?

După cum am menționat, stresul este firesc, fiind o reacție normală a organismului la anumite situații externe. Însă situațiile de stres acut pot fi prevenite sau modificate în așa fel încât copilul să fie protejat și să se dezvolte optim. Ce poți face pentru a te asigura că al tău copil trece mai ușor peste aceste situații:

  • Discută cu al tău copil despre evenimentele de peste zi, simplul fapt că îl vei asculta va fi de ajutor.
  • Oferă-i prin asta siguranța și încrederea că ești acolo, lucru care îl va ajuta să își reducă nivelul de îngrijorare.
  • Observă comportamentele acestuia, emoțiile lui și solicită detalii legate de evenimentele pe care el le descrie ca fiind negative.
  • Solicită ajutor specializat în cazul în care observi că siguranța copilului tău este pusă în pericol.
  • Discută cu educatorii/învățătorii/profesorii cu care copilul ia contact, ascultă și perspectiva lor despre evenimentele posibil stresante pe care copilul le trăiește.
  • Fii atent la toate semnalele pe care copilul le transmite atunci când traversează o perioadă dificilă.
  • Ajută-l să vadă în tine mereu un sprijin, cineva pe care poate conta și la care poate apela ori de câte ori are nevoie.

Situațiile stresante sunt evenimente obișnuite de-a lungul vieții, iar organismul nostru este echipat cu resursele necesare pentru a trece cu bine peste ele. Stresul intens însă necesită mai multă atenție din partea noastră. Noi, Echipa Copil Creativ, pregătim o serie de materiale care pot fi de folos copiilor, dar și adulților, în traversarea unei perioade stresante. Urmăriți pagina noastră de facebook pentru a fi la curent cu evenimentele pe care le organizăm și materialele pe care le oferim, ca suport al unei vieți sănătoase și lipsite de stres.

 

 

 

Surse:

VJ, Felitti. „Anda RF. Nordenberg D. Williamson DF. Spitz AM. Edwards V. Koss MP. Marks JS. Relationship of childhood abuse and household dysfunction to many of the leading causes of death in adults: the Adverse Childhood Experiences (ACE) study.” American Journal of Preventive Medicine 14.4 (1998)

Hodges, William F., Ralph C. Wechsler, and Constance Ballantine. „Divorce and the preschool child: Cumulative stress.” Journal of Divorce 3.1 (1979)

Hodges, William F., Carol W. Tierney, and Helen K. Buchsbaum. „The cumulative effect of stress on preschool children of divorced and intact families.” Journal of Marriage and the Family (1984)

Östberg, Viveca, et al. „The complexity of stress in mid-adolescent girls and boys.” Child Indicators Research 8.2 (2015)

Thaker, Ravi, and Anita Verma. „A study of perceived stress and coping styles among mid adolescents.” National Journal of Physiology, Pharmacy and Pharmacology 4.1 (2014)

Wills, Thomas A. „Stress and coping in early adolescence: relationships to substance use in urban school samples.” Health psychology 5.6 (1986)

 

 

 

 

Dacă ți-a plăcut ce ai citit, distribuie pe Facebook și ajută și alți părinți!

1 thought on “Stresul la copii | Drumul de la preșcolari la adolescenți”

  1. Pingback: Bullyingul la preșcolari. Ce este de făcut? - Mamici.info

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Copy link
Powered by Social Snap