Importanța copilăriei mijlocii se poate observa pe toate nivelurile dezvoltării școlarului mic. Află cum poți contribui la creșterea armonioasă a acestuia.
Copilăria mijlocie
Considerată perioada situată între 6 și 12 ani, copilăria mijlocie este numită și perioada școlarului mic. Dacă până acum copilul s-a dezvoltat intens din punct de vedere fizic, cognitiv și emoțional, această perioadă este caracterizată de dezvoltarea abilităților specifice. Micul școlar poate acum să se îmbrace singur și să joace diferite jocuri cu mingea. Odată cu începerea școlii, acesta obține o anumită independență din partea familiei, diversificând interacțiunile sociale pe care le are. Leagă prietenii și își asumă responsabilități și roluri diferite, cu alte cuvinte se pregătește încetul cu încetul de viața de adult. Având în vedere noile interacțiuni sociale, experiențele din această perioadă sunt cruciale pentru dezvoltarea stimei de sine.
Pentru a putea fi alături de micul vostru școlar în minunatul său drum către viața de adult, este important să fie cunoscute și mai ales recunoscute anumite etape cheie în dezvoltarea sa:
Dezvoltarea Fizică
Creșterea corporală este probabil cea mai vizibilă în această perioadă, manifestându-se brusc și rapid. Structura osoasă, masa musculară, precum și țesutul adipos, cresc semnificativ. Diferențele de gen încep să fie din ce în ce mai vizibile. De asemenea, creierul atinge volumul maxim de creștere. Împreună cu dezvoltarea fizică, se dezvoltă și abilități specifice care utilizează atât motricitatea fină, cât și cea grosieră. Micul școlar începe să își pună în valoare noile abilități dezvoltate, cățărându-se și angajându-se într-o serie de jocuri care necesită un anumit nivel de dexteritate.
Deoarece aceste modificări au la bază secreții hormonale specifice acestei perioade, stilul de viață și alimentația sunt deosebit de importante. De aceea este important ca acestea să primească atenția cuvenită.
Dezvoltarea Cognitivă
După cum am menționat anterior, această perioadă este caracterizată de dezvoltarea abilităților specifice. În plan cognitiv, micul școlar își perfecționează capacitățile atenționale și cele de memorare. Acestea îl vor ajuta în ceea ce privește orientarea spațio-temporală, fiind deja capabil să memoreze anumite rute, sau să-și stabilească un program simplu pe care să-l urmeze. De asemenea, micul școlar este mult mai capabil de a-și inhiba un comportament nedorit, de a se concentra și a-și planifica diferite activități cu privire la viitor. Tot în această perioadă, apar idei cu caracter moral și dobândește capacitatea de a interpreta o situație din perspective multiple.
Având în vedere coplexitatea acestei perioade, este important să fiți alături de micul vostru școlar. Ajutați-l să descopere și să distingă ce este bine de ce este rău, oferiți-i suport în rezolvarea problemelor lui și învățați-l să ceară ajutorul atunci când are nevoie.
Dezvoltarea Socială și Emoțională
Cele mai pregnante abilități care se dezvoltă în această perioadă sunt cele de descriere a experienței, copilul fiind capabil să vorbească despre emoțiile sale și a celor din jur. Pune mai mare accent pe ceilalți, decât pe propria persoană. Încep să apară perspective cu privire la rolul său în diverse contexte (familial, la școală, între prieteni). Manifestă mai multă atenție în ceea ce privește prieteniile. Crește interesul asupra jocurilor de echipă. Își dorește să fie plăcut și acceptat de prieteni și colegi.
Tot în această perioadă apar însă și abilități pragmatice, precum bârfa, aceasta fiind o formă de manifestare a competiției sociale. Tot din cauza competiției sociale se intensifică unele comportamente agresive. Apar emoții complexe precum dezgustul și diverse preferințe în ceea ce privește comportamentul alimentar. Deloc surprinzător, în aceeastă perioadă se înfiripă primele atracții cu caracter romantic și continuă construcția identității de gen.
Deoarece contextele sociale sunt atât de importante în această perioadă, este important să discutați cu copilul vostru despre ele, despre cum se simte în raport cu acestea, ce-i face plăcere și ce îi displace, pentru a vă asigura că sunteți la curent cu felul în care se dezvoltă acesta înafara familiei.
Interacțiunea cu părinții
Dacă până acum am atins câteva aspecte cu privire la dezvoltare în această perioadă, ne putem îndrepta acum atenția asupra ceea ce puteți face în calitate de părinți, în interacțiunea cu micul vostru școlar. Este important:
- să manifestați în continuare afecțiune față de copil și față de acțiunile lui. Recunoașteți-i realizările și bucurați-vă împreună cu el de acestea.
- să-i oferiți ajutor copilului în asumarea anumitor responsabilități pe care să le respecte. Participarea lui la activități casnice este un foarte bun exemplu.
- să vă angajați în discuții despre școală, prieteni și viitor, pentru a-i demonstra că sunteți acolo, interesați și că îl susțineți.
- să îi dezvoltați simțul respectului și grija față de ceilalți.
- să îi oferiți ajutor în ceea ce privește setarea de obiective, să îl învățați ce înseamnă răbdarea și cât de important este să gândești de două ori înainte de a acționa.
- să stabiliți reguli, care se respectă de toată lumea și care sunt definite clar, pentru a nu exista confuzii sau interpretări diferite.
- să petreceți cât mai mult timp de calitate împreună, prin activități, excursii și experiențe care vă vor apropia de cel mic.
- să manifestați interes cu privire la activitatea lui de la școală, profesori, colegi, pentru a fi la curent cu mediul în care acesta se dezvoltă.
- SĂ ÎI CITIȚI ȘI, odată ce a învățat și el, SĂ ÎL LĂSAȚI SĂ VĂ CITEASCĂ.
- să cultivați disciplina. Copilul trebuie să înțeleagă că sunt lucruri pe care nu are voie să le facă. Însă, mereu când îi este descris un lucru pe care să nu îl facă, este important să îi oferiți o alternativă realizabilă.
- să vă focalizați pe comportamente și acțiuni, mai mult decât pe etichete și calități permanente.
- să îl încurajați să înceapă activități noi, provocatoare.
- să îl învățați să se concentreze pe proces, să accepte posibilitatea eșecului și să se bucure de reușită.
- să îl ajutați să găsească rezolvări pentru problemele mai dificile pe care le întâmpină. De exemplu, în cearta cu un coleg, să-l ajutați să găsească o soluție care să ofere satisfacție ambelor părți.
Independența (riscuri)
Având în vedere dezvoltarea noilor abilități și nevoia de obținere a independenței, copilul va testa diferite contexte. Unele dintre acestea s-ar putea să fie riscante. Este important ca sănătatea lui să fie pe primul loc.
- Informarea lui este un prim pas, de aceea este important să îi vorbiți copilului despre riscurile la care se expune în diferite contexte (în trafic, în activitățile zilnice, în sporturile practicate)
- Puteți să îl învățați pe micul vostru școlar că poate să își ia anumite măsuri de precauție înainte de a face anumite activități.
- Este absolut necesar ca cel mic să învețe să ceară ajutor și că este normal să facă acest lucru.
- Ar putea fi un moment foarte bun în care acesta să învețe și aspecte ce țin de protecția mediului.
După cum am putut observa, perioada copilăriei mijlocii, la fel ca alte perioade în dezvoltare, este extrem de complexă. După o perioadă de dezvoltare intensă fizică dar și psihologică, copilul începe să se specializeze, dezvoltând o serie de abilități. Noi, echipa Copil Creativ dorim ca fiecare copil și adolescent să beneficieze de tot ce-i mai bun în drumul său către viața de adult. De aceea, am creat o serie de cărți audio cu un conținut educativ, pentru a-i întreține dezvoltarea. Mai multe detalii despre produse găsești aici. Hai în lumea Copil Creativ!
Referințe:
DelGiudice, Marco. „Middle childhood: An evolutionary-developmental synthesis.” Handbook of life course health development.
Halfon, N. „Life course health development: A new approach for addressing upstream determinants of health and spending.”
Shonkoff, Jack P., W. Thomas Boyce, and Bruce S. McEwen. „Neuroscience, molecular biology, and the childhood roots of health disparities: building a new framework for health promotion and disease prevention.”